Agricultura, prioritate pentru PNL
Pe rafturile magazinelor, prea puține produse poartă amprenta hărniciei și tradiției românești. În spatele acestor rafturi, fermierii noștri muncesc din greu, dar fără sprijinul necesar pentru a-și vedea roadele mândriei lor pe mesele noastre.
România autentică înseamnă: pâinea rumenită pe vatră, legumele crescute cu grijă în grădinile noastre și produsele pline de suflet ale micilor producători. Înseamnă să nu mai exportăm ieftin rodul muncii noastre și să importăm scump ceea ce am putea produce aici.
Putem face din România un exemplu de mândrie și sustenabilitate dar trebuie să trecem la fapte.
1. Prin irigații funcționale și șanțuri decolmatate.
Între 2020 și 2024, agricultura românească a fost grav afectată de secetă și inundații, conducând la pierderi semnificative.
2020:
• Secetă severă: Peste 1,18 milioane de hectare cu grâu, secară, triticale, orz, orzoaică, ovăz și rapiță, însămânțate în toamna precedentă, au fost distruse de secetă.
• Despăgubiri: Guvernul a alocat 850 de milioane de lei pentru acoperirea pierderilor, însă fermierii au considerat măsurile insuficiente.
2022:
• Secetă extremă: Europa a traversat una dintre cele mai severe secete din ultimii 500 de ani, afectând grav și România.
• Impact asupra agriculturii: Producția agricolă a fost redusă semnificativ, cu efecte negative asupra culturilor și economiei locale.
2024:
• Secetă și caniculă: Aproape două milioane de hectare de porumb și floarea-soarelui au fost calamitate, iar 100.000 de hectare de grâu și rapiță au fost afectate. 
• Inundații: În septembrie, județele Galați și Vaslui au fost grav afectate de inundații, cu multiple localități inundate și infrastructură deteriorată. 
• Despăgubiri: Guvernul a anunțat despăgubiri între 200 și 250 de euro pe hectar pentru culturile distruse de secetă, cu fonduri totale estimate între 500 și 600 de milioane de euro.
2. Prin fabrici, abatoare și mori care să valorifice materia primă.
România înregistrează un deficit comercial semnificativ în sectorul agroalimentar, importând produse procesate și exportând materii prime.
Deficitul comercial în materie de produse alimentare în 2023 a ajuns la 6,3 miliarde de euro. Această creștere a fost determinată de importurile semnificative de carne de porc, pește, lactate, brânzeturi, fructe și legume.
3. Prin depozite și ambalaje moderne, care să pună pe rafturi gustul autentic românesc.
Deși s-au făcut pași importanți în ultimele două decenii, România are încă un potențial uriaș nevalorificat în ceea ce privește infrastructura de depozitare și ambalare. Sprijinirea fermierilor mici și stimularea investițiilor în acest domeniu ar putea transforma produsele românești într-un etalon pe piața internă și internațională.
Nu vrem ca fermierii noștri să mai vândă pe marginea drumului. Vrem ca roadele lor să fie la loc de cinste în marile magazine sau în piețe modernizate ca să poată să ajungă pe mesele noastre și ale celor dragi.
Fiecare produs local cumpărat înseamnă o familie sprijinită, locuri de muncă create și o economie mai puternică. Înseamnă respect pentru tradiții și mândrie pentru ceea ce suntem. Alege produsele locale!